7 octombrie, joi. Astăzi plecăm iar către ocean, la Zumaia. Citiserăm că aici există niște formațiuni geologice foarte rare create în milioane de ani, numite flysch. Ciudate, alungite nefiresc, nepământene parcă. Așa că prinși de curiozitate hai și noi să
5 octombrie, marți. Am avut una dintre cele mai liniștite nopți de când am plecat de acasă. Fără zgomote. Tăcere totală. După micul dejun am luat-o încet către Vitoria Gasteiz. Un oraș cu 240.000 de locuitori, capitala Țării Bascilor, Pais
4 octombrie, luni. Deși mă trezesc la 07.50 abia la 10.00 o iau către locul de deversare al apelor gri. Ajungem în Tolosa și nu găsim nici aici vreun loc onorabil de parcare. Citisem că este un orășel cochet pe
1 octombrie, vineri. Am plecat din campingul Juantcho după același tipic, înainte de prânz. La 11.50 intrăm în Spania. Suntem în Țara Bascilor, Euskal Herria sau País Vasco sau Vasconia. Anul trecut făcusem o cercetare amplă pentru a veni special
30 septembrie, joi. Abia pe la unu p.m. plecăm din Biarritz. Suntem la bascii francezi și toate denumirile sunt interesante și au o altă melodie. În Saint-Jean-de-Luz, un mic oraș pescăresc, camperstopul e plin, e și mic și mașinile sunt
28 septembrie, marți. Din Lourdes o luăm către vest și la șase seara încă prindem loc bun în aire-ul municipal din Biarritz, pe 65 Avenue La Milady. E cu barieră și automat la intrare, 12 euro pe noapte cu toate
27 septembrie, luni. Am plecat la ora prânzului de la Domaine du Cheval Blanc plini de optimism și încărcați de energie. Pe drum aceasta s-a mai risipit, cerul s-a acoperit de nori și cu cât ne apropiam de munte, de
26 septembrie, duminică. Ca de obicei pe la prânz ridicăm ancora către altă destinație. Astăzi coborâm spre sud și căutăm o fermă viticolă pe lângă Bordeaux. Am identificat câteva pe park4night și după ce studiem locurile și descrierile altor călători
24 septembrie, vineri. Mă trezesc după nouă. Îmi simt capul mare și plin de stridii. Și de roze… Noroc că e frumos afară. La 11.00 o luăm spre est. Facem două ore până la Cognac. Nu am găsit nimic aproape
20 septembrie, luni. La 11.20 părăsim campingul și mergem în Ars-en-Ré să vedem biserica cu vârful negru, Saint-Etienne și centrul satului. Apoi o luăm către Île d’Oléron. O insulă plată, asemănătoare cu Île de Ré, de care nu e foarte departe. E
14 septembrie, marți. La 11.40 plecăm mai departe, spre vest, către Atlantic. La 12.50 suntem în Île de Ré, o insulă micuță în Atlantic legată printr-un pod modern de continent, de Franța. Noi oprim în La Flotte, un frumos orășel
9 septembrie, joi. Înainte de prânz pornim către Orleans. La 17.00, după un drum fain și pitoresc, asemănător pe final cu cel spre Kvarken (Finlanda), prin pădure, ajungem în Muides-sur-Loire, în Campingul Chateau des Marais de cinci stele. Cu ACSI
7 septembrie, marți. Ne trezim după 09.00. Proprietarul șampaneriei ne spusese ieri că putem pleca când vrem. Așa că liniștiți facem niște activități preșcolare cu Gabriel. Între timp Ilinca desenează și ea. Cică. Avem și de lucru pe laptopuri o
6 septembrie, luni. La prânz pornim către Franța și la 12.30 trecem granița. De dimineață mi-am zis că pun pe gps ca destinație Reims, să vedem marea catedrală. Dar pe drum după o scurtă dezbatere concluzionăm că vom merge cât
29 august, duminică. Pe o ploaie măruntă, la ora prânzului părăsim camperstopul din Heidelberg spre Luxemburg. La 16.30 suntem în campingul Kockelscheuer, pe Route de Bettembourg 22, într-o pădure, undeva în sudul orașului. E ud totul. Cel mai notabil eveniment