28 septembrie, marți. Din Lourdes o luăm către vest și la șase seara încă prindem loc bun în aire-ul municipal din Biarritz, pe 65 Avenue La Milady. E cu barieră și automat la intrare, 12 euro pe noapte cu toate cele. E aproape de drum și puțin zgomotos dar ni se pare cea mai bună alegere. Până se înnoptează toate locurile sunt ocupate. După ce mâncăm mergem până la ocean și pe drum dăm și peste un loc de joacă. Suntem în țara bască a Franței, în golful Biscaya.


29 septembrie, miercuri. Ca în fiecare zi, înainte de drum sau de plimbare ne facem activitățile. Fiecare după vârstă și pricepere.


Mergem pe jos către centru. Culorile cerului parcă sunt puse cu grijă cu o pensulă fină. Sunt nenumărate nuanțe de albastru.



Am fotografiat clădirea asta și m-am holbat la ea vreun sfert de oră, este interesantă, nu pare nimic neobișnuit, are ferestre și balcoane, tot felul… Atâta doar că este pictată! Și oamenii ăia și ferestrele, sunt desenate…

Ajungem la imaginea emblematică a Biarritz-ului. Rocher de la Vierge. Numele este dat de statuia Fecioarei, instalată în vârful stâncii în 1865. Conform legendei, pescarii din Biarritz, vânători de balene, au fost prinși într-o furtună groaznică. Însă o lumină divină i-a condus către port. Cei care au supraviețuit au ridicat o statuie în semn de mulțumire.



Apoi mergem la acvariu.






O grămadă de surferi vânează valul bun.

Seara plouă.

30 septembrie, joi. Astăzi e soare. Plecăm tot pe la prânz și la două p.m. suntem în campingul Juantxcha.

Călătoria spre Soare-Apune, 2021 – Franța 1, Biarritz
Etichetat pe:            

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.