7 octombrie, joi. Astăzi plecăm iar către ocean, la Zumaia. Citiserăm că aici există niște formațiuni geologice foarte rare create în milioane de ani, numite flysch. Ciudate, alungite nefiresc, nepământene parcă. Așa că prinși de curiozitate hai și noi să vedem despre ce este vorba. Mai ales că aici se află și plaja Itzurun care este un obiectiv turistic major pe coasta bască.

Ajungem după un drum cu peisaje superbe și ne plasăm într-o parcare în fața unui cămin de bătrâni. După ce mănâncă copiii, mergem să vedem plaja. Adevărul e că rămâi fără grai. Există un ritm și o forță de nedescris în structurile alea continue de piatră.








Flămânzi după priveliștea aia suprarealistă mâncăm ceva la o terasă cât doarme Ilinca în cărucior și apoi ne mutăm cu Andi în Campingul Zumaia ca să se poată spăla pe cap Adriana. Ea are nevoie de mai multă apă decât noi ceilalți iar rezervorul nostru se apropie de jumătate. Campingul este în pantă dar curat și drăguțel și cu o trambulină de care Gabriel se bucură în voie sărind până îl lasă puterile.

8 octombrie, vineri. Mă trezesc și eu devreme ca să mă spăl pe cap la dușul campingului dar când ajung acolo mi se pare mult prea frig așa că mă întorc în Andi unde e cald și prietenos, chit că nu pot folosi apă la discreție. Astăzi vreau să ajungem într-un alt punct la malul oceanului care trebuie obligatoriu văzut dar uitându-mă pe hartă, descopăr că suntem aproape de Guernica și nu trebuie să facem decât un mic ocol ca să vedem această localitate celebră.

Călătoria spre Soare-Apune, 2021 – Spania 1, Itzurun
Etichetat pe:                

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.