În 11 aprilie, marți, cu câteva minute înainte de ora patru p.m. pornim spre Grecia. Încerc să fac cât mai mult din drum și spre, să îi zicem surpriza și încântarea mea, ajungem mai departe decât aș fi sperat. Adică
Paște în Grecia, 2023

În 11 aprilie, marți, cu câteva minute înainte de ora patru p.m. pornim spre Grecia. Încerc să fac cât mai mult din drum și spre, să îi zicem surpriza și încântarea mea, ajungem mai departe decât aș fi sperat. Adică
Anul trecut, după trei luni și… de umblătură prin civilizația vestică, Germania/Luxemburg/Franța/ Spania/Portugalia și înapoi spre casă, am stabilit de comun acord, în unanimitate, noi, familia, că în anul care vine vom merge în Grecia, în Creta mai precis… Ca
După doi ani de pandemie și tot felul de restricții și cu un război în apropierea noastră început imediat de aproape două luni, în 20 aprilie 2022, miercuri, la 18.30 ieșim din curte încrezători și optimiști. Spre Grecia iar. Ținta
26 mai, miercuri. Suntem în Nea Makri, într-un camping rustic, plin de verdeață și cu o mulțime de rulote staționare înconjurate de garduri și arbuști, cu tot felul de lucrușoare trebuincioase la vedere. Îmi amintește oarecum de Christiania din Copenhaga.
În 11 mai, marți, după prânz am părăsit campingul Sikia și am luat-o către sud evitând porțiunile cu plată ale autostrăzii grecești. Am ajuns în Glyfa la 17.00, o oră mai târziu după ce ultimul feribot plecase spre Evia. Așa
Gabriel ne întreba de prin februarie cred, dacă nu mai repede… când plecăm în Grecia, mâine? Cumva cumva am reușit să plecăm vaccinați, eu și cu test PCR, în 21 aprilie, miercuri dimineața și am ajuns până în Timișoara. La
4 noiembrie, miercuri. Suntem campați în Plaka, peste apă de Spinalonga. Dimineața vîntul bate ușurel cu scurte inflexiuni de furie. Până la urmă am avut o noapte liniștită. Vremea este oricum ciudată și schimbătoare, ba e înnorat, ba iese soarele.
Miercuri, 21 octombrie. Pentru că prognoza pare mai bună în sudul Cretei și văd pe weather.com că avem șanse de mai multe zile cu soare, plecăm la Ierapetra, la Campingul Koutsounari. Are și restaurant cu vedere spre mare și piscină,
Marti, 13 octombrie. După șuierăturile vântului care s-a strecurat toată noaptea prinprejurul nostru, Adriana îmi spune dimineața că a fost straniu și înfricoșător și că nu mai vrea să stăm încă o noapte. Așa că plecăm imediat după ora amiezii
Sâmbătă, 3 octombrie. Ajungem cu feribotul în Creta. După aproape douăsprezece ore din Pireu până în Chania, la 09.15. Cu toate manevrele de acostare și ieșire a mașinilor într-un mod disciplinat din burta monstrului, călcăm pe pământul cretan abia la
29 septembrie, marți. Dimineața în Volos este un soare risipit de-a lungul și de-a latul cerului. Îl plimb pe Dey prin parcul de langă noi. E 8.00 și deja sunt oameni la baie. Odată ieșiți din Volos părăsim practic Pelionul
În 23 septembrie 2020, miercuri la orele 11.50 ieșim din campingul Sikia după șaisprezece zile și șaisprezece nopți. Nu pot să cred că au trecut atât de repede! O luăm în direcția Volos, 10 km până la Agria doar ca
Campingul Sikia. Unul dintre cele mai faine din Grecia. Pentru noi, în mod sigur, cel mai… Am ajuns în 7 septembrie și am stat șaisprezece nopți. Ce-am făcut toate zilele acestea! Hm! Am avut un program foarte încărcat deși am
O vreme am crezut că momentul acesta, al unei călători cu Andi nu va mai veni în Anul Covidului. Și totuși în 1 septembrie, la 06.30 am plecat către Grecia. E adevărat, 32 de kilometri mai departe, la Tîrgu-Mureș ne
Luni, 7 octombrie, la ora 06.10 pornim iar spre Grecia. Citisem în vară o știre că sârbii au terminat autostrada spre Macedonia de Nord și că drumul e mai bun și mai scurt pe acolo pentru cei din Transilvania așa