Anul acesta am pornit într-o zi de vineri, 9 iulie, către Mădăraș, să vedem ce s-a mai întâmplat pe Tărâmul Lavandei. De data asta însă fără Gabriel. Mămica lui l-a întrebat ce vrea să facă: vine cu noi să vadă
Tărâmul Lavandei în 2021


Anul acesta am pornit într-o zi de vineri, 9 iulie, către Mădăraș, să vedem ce s-a mai întâmplat pe Tărâmul Lavandei. De data asta însă fără Gabriel. Mămica lui l-a întrebat ce vrea să facă: vine cu noi să vadă

26 mai, miercuri. Suntem în Nea Makri, într-un camping rustic, plin de verdeață și cu o mulțime de rulote staționare înconjurate de garduri și arbuști, cu tot felul de lucrușoare trebuincioase la vedere. Îmi amintește oarecum de Christiania din Copenhaga.

În 11 mai, marți, după prânz am părăsit campingul Sikia și am luat-o către sud evitând porțiunile cu plată ale autostrăzii grecești. Am ajuns în Glyfa la 17.00, o oră mai târziu după ce ultimul feribot plecase spre Evia. Așa

Gabriel ne întreba de prin februarie cred, dacă nu mai repede… când plecăm în Grecia, mâine? Cumva cumva am reușit să plecăm vaccinați, eu și cu test PCR, în 21 aprilie, miercuri dimineața și am ajuns până în Timișoara. La

Când am ajuns, vinerea, în după masa lui 26 martie încă încărcată de soare i-am povestit lui Gabriel ce scria pe un panou înlăuntrul spațiului numit Castelul de Lut. Că-l făcuseră să aibă unde să se-ntoarcă zânele după lupta aia

4 noiembrie, miercuri. Suntem campați în Plaka, peste apă de Spinalonga. Dimineața vîntul bate ușurel cu scurte inflexiuni de furie. Până la urmă am avut o noapte liniștită. Vremea este oricum ciudată și schimbătoare, ba e înnorat, ba iese soarele.

Miercuri, 21 octombrie. Pentru că prognoza pare mai bună în sudul Cretei și văd pe weather.com că avem șanse de mai multe zile cu soare, plecăm la Ierapetra, la Campingul Koutsounari. Are și restaurant cu vedere spre mare și piscină,

Marti, 13 octombrie. După șuierăturile vântului care s-a strecurat toată noaptea prinprejurul nostru, Adriana îmi spune dimineața că a fost straniu și înfricoșător și că nu mai vrea să stăm încă o noapte. Așa că plecăm imediat după ora amiezii

Sâmbătă, 3 octombrie. Ajungem cu feribotul în Creta. După aproape douăsprezece ore din Pireu până în Chania, la 09.15. Cu toate manevrele de acostare și ieșire a mașinilor într-un mod disciplinat din burta monstrului, călcăm pe pământul cretan abia la

29 septembrie, marți. Dimineața în Volos este un soare risipit de-a lungul și de-a latul cerului. Îl plimb pe Dey prin parcul de langă noi. E 8.00 și deja sunt oameni la baie. Odată ieșiți din Volos părăsim practic Pelionul

În 23 septembrie 2020, miercuri la orele 11.50 ieșim din campingul Sikia după șaisprezece zile și șaisprezece nopți. Nu pot să cred că au trecut atât de repede! O luăm în direcția Volos, 10 km până la Agria doar ca

Campingul Sikia. Unul dintre cele mai faine din Grecia. Pentru noi, în mod sigur, cel mai… Am ajuns în 7 septembrie și am stat șaisprezece nopți. Ce-am făcut toate zilele acestea! Hm! Am avut un program foarte încărcat deși am

O vreme am crezut că momentul acesta, al unei călători cu Andi nu va mai veni în Anul Covidului. Și totuși în 1 septembrie, la 06.30 am plecat către Grecia. E adevărat, 32 de kilometri mai departe, la Tîrgu-Mureș ne

În 26 iunie am plecat la Mădăraș, la vreo 20 de kilometri de Târgu-Mureș, unde o familie simpatică, tineri, s-au apucat să cultive lavandă și să facă o sărbătoare din asta și pentru alți oameni care vor să trăiască bucurii

După 28 de zile, adică după 4 săptămâni ne-am întors în Grecia… Aia de Dulcea, pe Brădățel. Am stat nouă nopți, toate faine și ne-am întors acasă a doua zi de Rusalii, în 8 iunie, lunea… Am făcut aceleași lucruri