9 octombrie, sâmbătă. Am dormit bine, fără să dau drumul la căldură. Se face de prânz când pornim către Bilbao. Din păcate nu găsim nici un loc de parcare și nu mai vizităm orașul. Vedem locurile din mers, trecem pe lângă muzeul Gugenheim, ne facem o idee foarte sumară despre ceea ce reprezintă orașul și asta este.
La patru p.m. suntem deja opriți în Santillana del Mar cu zece euro pentru 24 de ore. E o parcare mare aproape de centru. Sunt câteva locuri marcate pentru autorulote. Suntem aproape de centrul de informare turistică și până la ora închiderii lui ai acces la toaleta din vecinătate.
Santillana del Mar este un orășel medieval din Cantabria, plin de turiști și bine întreținut, considerat adesea unul dintre cele mai frumoase orășele din Spania. Este bine cunoscut și datorită peșterei Altamira din apropiere, acum închisă și a frumoaselor sale clădiri istorice. Despre Santillana del Mar se zice în glumă că ar fi ”Orașul celor trei minciuni”, asta pentru că nu este nici un sfânt (Santo), nu este nici plat (llana) şi nu are nici mare (Mar). Cu toate acestea, numele pare să provină de la Santa Juliana ale cărei rămășițe se află păstrate în Colegiata, o biserică romanică şi fosta mânăstire benedictină, aflată în inima orașului. Localitatea este un punct important de pe Camino, traseul pelerinilor care merg spre Santiago de Compostela.
Am bătut străduțele la picior cât de mult am putut, asta pentru că sunt din piatră și am manevrat foarte greu căruciorul Ilincăi. Obosiți, gustăm apoi la o terasă niște pintxos, asemănătoare cu tapas-urile din restul Spaniei.
Seara mai ies la o plimbare și cu Dey. Străduțele sunt mai libere acum și au o altă frumusețe în lumina felinarelor.
10 octombrie, duminică. De dimineață mâncăm tradiționala omletă, savurăm o cafea bună și la ora prânzului o luăm mai departe.