Mai departe:
6 octombrie 2018, sâmbătă, ziua 22
În cursul nopții ne-au atins vreo două valuri cu stropi sărați, marea s-a mișcat dedesubt destul de agitată… Am văzut pe parbriz și pe una din uși urme de sare.
Am reușit să ieșim din locul în care ne băgaserăm, cu ajutorul unui italian simpatic și pe la 10.17 stau cuminte așteptând după francezul care venise odată cu noi, la rând, să îi fac igiena lui Andi. Azi mergem pe Etna și vom dormi acolo, și avem nevoie de apă și rezervoarele golite de ape gri și negre. Plătim cu cardul Camping Card ACSI fix 17 euro pe noapte fără nici o taxă turistică ca la celelalte campinguri. Mi-a plăcut la Jonio în Catania… oricum nu facem decât să ieșim afară din camping și tragem aproape imediat pe dreapta ca să facem niște cumpărături necesare în marketul din apropiere. E 11.32 când plecăm la deal și oricum mai oprim odată și la un Lidl să cumpărăm scutece.
Doar 36 de km am făcut până la 1910 m, în parcarea unde aveam să găsim și alte campere. Refugiul Sapienza este cel care tronează semeț aici. Pe când am ajuns Gabriel dormea dus așa că eu m-am dus în recunoaștere. Am plătit parcarea pentru ziua asta, 12 euro. Este plin de turiști. Am auzit de vreo două ori și vorbindu-se în românește. La funicular am întrebat dacă pot urca cu un copil de doi ani în siguranță și după ce casiera mi-a confirmat că pot, am văzut în programul afișat că ultima urcare este la 16.30.
Așa că după ce s-a trezit Gabriel, ne-am îmbrăcat bine și am urcat la 2550 m.
Într-acolo e Etna…
Seara am rămas doar opt campere pe platou. Inițial eram în marginea din dreapta a grupului dar a apărut seara un italian care s-a așezat în coasta mea apărându-mă de vânt. Care toată noaptea a suflat în rafale, zgâlțâindu-ne puternic din când în când. Temperatura a coborât până la 8 grade Celsius. Am dat drumul la căldură prima dată după multă vreme de când suntem pe drum.
7 octombrie 2018, duminică, ziua 23
Ziua este la fel de frumoasă, e senin dar frig și plecăm din parcare grăbiți pentru că după 09.00 ar mai fi trebuit să plătim o zi, coborâm muntele astfel cu gândul că vom lua micul dejun undeva mai la vale. Din păcate nu găsim nici măcar un loc unde să ne oprim până într-o mică localitate care avea ceva sărbătoare locală probabil, deoarece la un moment dat ruta dată de gps era blocată cu bariere mobile și poliția ne-a indicat un drum ocolitor. Am mâncat undeva pe o străduță laturalnică, în disperare de cauză după ce ne-am rătăcit și mațele ne ghiorțăiau infernal.
Ajungem la Lagani Camperstop. Din cauza programului nostru obișnuit cu somnul lui Gabriel nu mai mergem în Taormina ci ne plimbăm cu căruciorul și trotineta după noi prin Giardini Naxos…
și mai apoi, spre seară, mâncăm la un restaurant, Dey ne păzește.
8 octombrie 2018, luni, ziua 24
Deși aveam temeri ca va ploua este senin și frumos. După micul dejun o luăm încet către stația de bus din apropiere. Luăm autobuzul roșu și plecăm în Taormina.
9 octombrie 2018, marți, ziua 25
La 07.13 suntem în fața porții așteptând să vină administratorul, să plătim și să ridice bariera. La 08.45 așteptăm ferry în Messina să părăsim Sicilia. A fost frumos până la urmă înconjurul insulei și cu toate că am avut o călătorie lungă tot am impresia că multe locuri ne-au scăpat și că am mai avea multe de văzut…
De la Messina o luăm întins către Bari și ne oprim la Campingul Thurium, unul de patru stele, tot într-o pădure de pini, imens dar pustiu acum în octombrie. Marea e caldă încă…
10 octombrie 2018, miercuri, ziua 26
Dimineața ne trezim într-o splendoare de soare, senzația mea este că suntem la sfârșitul lui august, cel puțin așa pare…
La 13.20 plecăm din campingul Thurium, cu toate cele necesare de drum rezolvate, către Bari… dar lângă poartă după ce îi dau cheie să plecăm, opresc să mănânce Gabriel așa că plecăm de fapt la 13.40.
Seara ne plimbăm prin Bari veseli și cercetători. Sunt atât de multe lucruri de văzut și mirosit…
11 octombrie 2018, joi, ziua 27
Ieșim iarăși prin Bari după ce luăm micul dejun la o plimbare în care ne dorim să vedem și ziua orașul…
Pe la 15.18 plecăm către punctul de îmbarcare pe feribot. Singurul lucru care îl interesează pe Gabriel odată îmbarcați este locul de joacă, ține minte de la prima traversare…
12 octombrie 2018, vineri, ziua 28
Înainte de a coborî la mașină, în cală, mai mergem o dată la spațiul de joacă, Gabriel este fericit. Deși suntem a doua mașină către ieșire, stăm după cel din fața noastră care ori a adormit ori se mocăie inexplicabil. Ne-am gândit să ne oprim în Dubrovnik să vizităm orașul vechi măcar vreo oră, nu găsim nici un loc de parcare corespunzător așa că o luăm întins către Bosnia și cât mai departe după cum vom putea.
La 16.20 suntem în Serbia într-un camping micuț luat de pe park4night, Camping Viljamovka, la un moș de 71 de ani care face țuică de pere și are și o medalie de apreciere pentru ea.
și pentru că au mai fost încă două zile de călătorie:
13 octombrie 2018, sâmbătă, ziua 29
La 07.15 plecăm, e ceață în vale și frig… ajungem în Timișoara la 17.10. Ne oprim în parcare la Carrefour cu gândul că după ce încheiem cumpărăturile să mergem acolo unde am dormit în prima noapte, în buricul târgului, lângă Piața Operei. Dar cumpărăturile se lungesc, se face seară, târziu, Gabriel este obosit și mă gândesc că putem înnopta foarte bine și aici… mă duc și eu la un film la Cinema City, 🙂
14 octombrie 2018, duminică, ziua 30
Mă trezesc pe la 06.30 și mă pregătesc repede de plecare, 10 grade arată că sunt afară, stația noastră meteo… Ce diferență! Și la Timișoara de regulă este mai cald decât în celelalte zone. Pe la 6.55 pornim. Duminică dimineața orașul este puțin umblat așa încât ieșim repede din el.