Gabriel era hotărât ca la sfârșitul săptămânii să meargă la bunici. Când i-am spus că unde mergem se poate pescui și sunt cai, s-a răzgândit. Vin și eu cu voi! ne-a zis. Ilinca în general când îi spunem destinația, repetă numele și țopăie de pe un picior pe altul de bucurie fără a ști prea bine de ce…
Vineri, 19 mai, după 14.30 am pornit către Sighișoara. Undeva după Daneș, se face un drum la dreapta către Hoghilag, „Tărâmul Tuberozelor ” și apoi mai departe spre satul Prod. Mai mergi vreo șapte sute de metri pe drum de piatră ca să dai de Campingul Dara așezat pe un deal sub pădure. Locul este fără semnal la telefon (doar Orange merge, ne-a zis gazda, doamna Cora), aparent foarte izolat dar cu semnal bun de internet și foarte frumos. Nu am văzut nici o poză înainte, când am făcut cercetare, care să se potrivească cu realitatea. Sunt patru căsuțe pentru cei care vor să stea mai confortabil, un restaurant cu terasa unde poți mânca ce este gătit pentru ziua curentă, o piscină încălzită, un ciubăr și un loc de joacă pentru copii foarte generos. Și multă iarbă! Și liniște… Și gazde de treabă!
Am ajuns după cinci p.m. și spre surprinderea noastră, eram primii în zona rezervată rulotelor. Singurii. Așa am și rămas.
Copii au fost extaziați mai ales de groapa de nisip plină de jucării și găletușe. Dar și de Karin, noul ponei, pestriț, care avea doar trei zile de când a fost adus în camping. Ilinca l-a hrănit cu niște iarbă și ar fi vrut să stea numai pe lângă el. O ploaie măruntă ne-a gonit la un moment dat în Andi dar a fost mai mult o sperietură. Am fost mai târziu să vedem caii și lacul unde se poate pescui.
Sâmbătă a fost cald și mult soare. Asta până când, de la lacul unde pescuiam cu Gabriel am luat-o la goană spre camping, fugăriți de o ploaie zdravănă de mai. Am ajuns la Andi înainte să ne bată grindina. Suna acoperișul de credeam că acum-acum se va rupe. Apoi a ieșit soarele iar. Seara, doar câteva bălți pe lângă rulotă mai dovedeau că a plouat.
Am pescuit și duminică cu Gabriel. A prins de fiecare dată câțiva peștișori, niște carași mici dar am fost sportivi și le-am dat drumul în lac să mai crească.
Am plecat duminica înainte de două p.m. și dacă ar fi fost posibil am mai fi stat vreo două zile. A fost un week-end pe cinste!