5 august 2017, sâmbătă, ziua 15

Am plătit la recepția campingului Ounaskoski din Rovaniemi un permis de pescuit și am biciuit apoi apa în lung și-n lat, dar nimic… nu am avut parte de nici o trăsătură. Decidem după prânz să mergem să îl vedem pe Moș Crăciun, nu este foarte departe și hotărâm să plecăm cu Andi după ce anunțăm la recepție. Ajungem repede și ne facem o mulțime de poze la cercul polar.

Incredibil! Sunt doi moși crăciuni de serviciu, în spații apropiate, diferit amenajate, intrarea este gratuită dar nu ai voie să faci poze cu ei, pozele ți le fac diverse camere montate profesionist și le plătești afară, dacă vrei, la prețuri evident bine condimentate… chestia asta, că sunt doi moși, nouă, părinților, ne provoacă un sentiment neplăcut, de profundă dezamăgire. Gabriel nu este însă afectat. Nu pricepe încă. Pe el îl ia moșu’ în brațe, îi pune întrebări, îi zâmbește și bebelușul nostru pare copleșit deși nu știe deocamdată nimic despre Crăciun, zăpadă, reni, brad, colinde, cadouri etc.

La plecare vedem că într-o parte a parcului se lucrează intens la un spațiu nou: al treilea moș crăciun! Curat comercial!

 

6 august 2017, duminică, ziua 16

Mă trezesc la 7.30 și mă duc la pescuit. Vreo jumătate de oră biciuiesc iarăși apa în jos și-n sus. Nimic. Așa că în timp ce Gabriel doarme, îmi fac o omletă meseriașă, cu ceapă și cârnați bine prăjiți, la bucătăria campingului. O și mănânc acolo. Sobru și împăcat.

La 11.25 o iau spre punctul de golire ape negre, gri și alimentare cu apă dulce. Apoi o luăm către Inari, facem 313 km până la unul din campingurile din localitate. Lomakyla Inari Camping. E în marginea unui lac… evident. E înnorat și către seară picură. În bucătăria campingului pregătim însă mâncare serioasă.

 

7 august 2017, luni, ziua 17

A mers radiatorul toată noaptea. Pe la două noaptea îl oprim totuși că făcea un zgomot infernal și trecem pe gaz. Dimineața este tot înnorat. După ce îi fac igiena lui Andi o luăm către Norvegia. La Karigasniemi, ultima localitate finlandeză alimentăm cu 1,415 euro/l, facem plinul, am luat și două pâini cu 2,30 euro/buc. speriați că la norvegieni o să căpiem de scumpete. Aveam să constatăm mai târziu că totuși nu este chiar atât de grav. Granița am trecut-o pur și simplu. Nici un control, nimic. Nimeni.

Așa că am intrat în Norvegia fără nici o opreliște. Am oprit în Lakselv în fața unei case la 14.15 să mănânce Gabriel prânzul că urla din gură de șarpe, rupt de foame. Apoi am intrat într-un market să testăm prețurile, Era soare și frumos. Am găsit o pâine cu șapte coroane, adică vreo trei lei cincizeci, și nu ni s-a părut nimic înspăimântător.

Pe la 16.00 ajungem pe E69 Russenes, într-un aire cu toaletă, la 103 km înainte de Nordkapp. Este plin de tumuli și de pietre cu inscripții, urme ale trecerii călătorilor către cel mai nordic punct al Europei.

Prima noapte în Norvegia. Înnoptăm în colțul unui fiord, e o parcare frumos amenajată are și masă de picnic. Suntem mai mulți care rămânem peste noapte aici… mă rog, vorba vine, că se întunecă după 23.00 și se luminează în jur de 3 dimineața. Dar aici prind pește, șapte bucăți, seamănă un pic cu codul. Îi și curăț de solzi, la finalul sesiunii de pescuit, ca să nu avem discuții în familie…

 

8 august 2017, marți, ziua 18

Ne trezim pe la 8.40 într-un zgomot asurzitor de motocositoare. Cu ochii cârpiți de somn cobor să văd ce se întâmplă. Așa este, doi tineri, tund iarba crescută în exces. Incredibil. Asta deranjează autoritățile locale… ordinea în parcarea asta aproape de capătul lumii!

Înainte de a pleca lăsăm și noi o urmă a trecerii noastre pe aici.

Astăzi atingem principalul obiectiv. Ajungem la Nordkapp după 96 de km la 12.45.

Peisajul este absolut magnific. Mă gândesc că voi mai veni o dată prin locurile astea dar tac și nu vorbesc despre asta. Trecem pe sub apă la 400 de metri sub nivelul mării. E puțin înfricoșător. Facem o primă vizită să luăm în primire locurile și apoi tragem un pui de somn de după amiază cu toții. Șampania o bem după ce ne trezim… că doar n-am cărat-o degeaba până aici.

După ce ne trezim mergem iar la plimbare, e soare și senin și pe Gabriel îl duc în ham. Stă cuminte în spatele meu. Facem poze cu toate locurile. Gabriel se distrează copios. Ne culcăm târziu. A fost lumină tot timpul, avem un apus de soare deosebit, aproape de 23.00 iar răsăritul este pe la 02.19. Oricum și după ce soarele merge la culcare lumina rămâne, se vede pe afară, nu-ți bagi degetele în ochi.

 

9 august 2017, miercuri, ziua 19

Ne trezim iar târziu, după 08.30, luăm micul dejun și abia la 11.06 apucăm să ne delectăm cu binecuvântata cafea. Asta este cafea de Nordkapp.

Ridicăm ancora pe la prânz, e trecut de 12.00. Tai-tai Nordkapp, tai și pe curând. Acum sunt convins că voi mai ajunge aici încă o dată în viața asta. Seara suntem la Talvik, undeva la malul apei lângă o benzinărie Shell și îmi prăjesc peștii prinși alaltăieri, la tigaie. Cerul și marea arată și aici impresionant.

 

10 august 2017, joi, ziua 20

Facem 195 km până la campingul Birtavarre. Suntem sub culmea unui munte. Este atât de frumos încât ți se taie respirația… vreo două cascade, nesfârșite, cad din culmea aia de munte undeva la stânga și la dreapta noastră.

 

11 august 2017, vineri, ziua 21

Ne culcăm foarte târziu așa că ne trezim foarte târziu… după 09.30. E soare cu nori și a plouat azi noapte. Decidem că mai rămânem o zi la Birtavarre. Merg iarăși la pescuit pe la 14.00 până aproape de 17.00 dar nu prea mai am noroc. Prind doar un pește. Neam cu ceilalți.

Marea Aventură – Nordkapp 2017 – săptămâna a treia
  •  
  •  
  •  
Etichetat pe:                            

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *