Informațiile noastre se bazează pe ceea ce este public pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe cât și pe alte site-uri și am pus aici datele pe care le-am considerat utile și un bun sprijin în călătoriile noastre. De asemenea este completat cu ceea ce am văzut noi la fața locului. MAE recomandă ca înainte de a pleca undeva, în străinătate să fie citit ceea ce apare despre țara respectivă și credem că este bine să faci acest lucru. Bosnia-Herțegovina nu face parte din UE. Avem descărcată pe telefon o aplicație a MAE care se numește „Călătorește în siguranță” și care oferă informații suficiente pentru orice călătorie aici.

Informații generale

Țara: Bosnia-Herțegovina ( cunoscută pe plan local ca: Bosna i Hercegovina/Босна и Херцеговина, pronunție bosniacă: /bôsna i xěrtseɡoʋina/, abreviată ca BiH/БиХ) este o țară în Europa de sud-est cu o populație de circa patru milioane de locuitori. Țara este patria a trei etnii constituente: bosniacii, sârbii și croații. Alți locuitori aparținând altor grupuri etnice nu au statutul de „constituenți”. Un cetățean al Bosniei și Herțegovinei, indiferent de etnie, este de obicei numit bosniac. Țara se învecinează cu Croația la vest cu Serbia la est și Muntenegru la sud-sud-est. Are ieșire la mare sub forma unei mici fâșii de pământ de circa 20 km la Marea Adriatică, în jurul orașului Neum. Interiorul țării este predominant muntos cu diferite râuri, cele mai multe nenavigabile. Capitala este la Sarajevo, care este de asemenea și cel mai mare oraș. Bosnia și Herzegovina a fost una din cele 6 republici ale Iugoslaviei. Și-a câștigat independența în cursul războaielor din anii 1990 și, în conformitate cu Acordul Dayton, este administrată de un reprezentant numit de Consiliul de Securitate al ONU. Este descentralizată și împărțită din punct de vedere administrativ în două entități, Federația Bosniei și Herțegovinei și Republika Srpska. Bosnia este principala regiune geografică a statului modern, și formează coloana sa vertebrală istorică. Herțegovina este cel mai important dintre celelalte teritorii unite politic cu Bosnia, și a fost inclusă în numele oficial al țării începând cu mijlocul secolului al 19-lea. Denumirea „Bosnia” vine de la așezarea geografică a regiunii prin care trece râul Bosna. „Herțegovina” a fost în trecut un ducat austriac („Herzog” însemnând „duce” în limba germană). Teritoriile au fost unite administrativ după ce Bosnia a fost ocupată de Imperiul Otoman în 1463, iar Herțegovina 20 de ani mai târziu.
Capitala: Sarajevo
Populatia: Bosnia și Herțegovina este locuită de trei popoare constituente: bosniaci, sârbi și croați. Tensiunile dintre aceste popoare rămân ridicate și adesea provoacă controverse politice. În Bosnia, în ținutul Hum sau Zachlumia, trăia în Evul mediu o mare comunitate de vlahi care erau descendenții unei populații pre-slavice. Ei vorbeau o limbă asemănătoare cu limba română dar urmașii lor vorbesc o limbă slavă. După unii autori, majoritatea sârbilor din Republica Srpska din actuala Bosnie sunt de origine vlahă, la fel ca majoritatea populației din Bosnia și Herțegovina (dar care au fost islamizați și slavizați). Conform recensământului din 1991, Bosnia și Herțegovina aveau o populație de 4.377.000 de locuitori. În timpul războaielor din Iugoslavia din anii 1990, au avut loc în toată țara migrații semnificative. Din 1991 nu s-a efectuat niciun recensământ, iar controversele politice au dus la imposibilitatea organizării unuia. Cu toate acestea, pentru 2012 existau intenții de organizare a unui recensământ. Acesta a fost amânat și în cele din urmă a avut loc în 2013, populația totală raportată de acesta fiind de 3.791.622 de locuitori în 1,16 milioane de gospodării; adică cu 585.411 mai puține persoane decât la recensământul din 1991. Din punct de vedere etnic, conform datelor din 2000 citate de CIA, bosniacii reprezintă 48% din populație, sârbi 37,1%, croații 14,3%, și alte grupuri 0,6%, inclusiv evrei, romi și albanezi. Cele trei limbi oficiale din Bosnia și Herțegovina (bosniaca, croata și sârba) sunt din punct de vedere lingvistic aceiași limbă: graiul Ștokavian al limbii sârbo-croate. Diferențierea între cele trei etnii conlocuitoare din Bosnia și Herțegovina se face pe bază istorică și religioasă, Bosniacii fiind musulmani, Croații catolici (alfabetul lor istoric fiind cel romanic) iar Sârbii ortodocși (alfabetul lor istoric fiind cel chirilic). Conform unor estimări neoficiale ale BHAS citate de Departamentul de Stat al SUA în 2008, 45% din populație se identifică din punct de vedere religios ca musulmani, 36% ca ortodocși sârbi, 15% ca romano-catolici, 1% ca protestanți, și 3% ca aparținând altor culte sau ca atei. Bosniaca, croata și sârba sunt limbi oficiale, dar toate trei sunt standarde reciproc inteligibile ale sârbo-croatei.
Moneda: Moneda oficiala in Bosnia şi Herţegovina este marca convertibilă, prescurtata KM.
Limba: Limba bosniacă (bosanski jezik) este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de bosniaci. Sunt lingviști, mai ales sârbi, dar și croați, care nu iau în seamă o limbă care s-ar putea numi bosanski jezik. Lingvistul sârb Pavle Ivić, de exemplu, afirmă că „limba vorbită de sârbi este cel mai adesea numită sârbocroată în știință. Este folosită, în afară de sârbi, de către croați și de către musulmanii din Bosnia și Herțegovina. Această limbă este numită croată de către croați și sârbă de către sârbi. După părerea lingvistei croate Snježana Kordić de asemenea, nu se poate vorbi științific decât de o limbă unitară sârbocroată (cu această denumire tradițional adoptată de mediile academice), indiferent de cum o numesc vorbitorii ei sau de faptul că, din motive naționaliste, se vorbește despre patru limbi diferite. Ideea de limbă bosniacă a fost reluată după destrămarea Iugoslaviei și formarea statului independent Bosnia și Herțegovina. Unul din argumentele celor care o susțin este că noțiunea și denumirea de limbă bosniacă au existat deja în Evul Mediu. Se refereau la limba slavă de sud vorbită de toți locuitorii Bosniei și au fost folosite cu întreruperi până la standardizarea limbii sârbocroate, după care s-a considerat că și bosniacii musulmani vorbesc această limbă. Ei nu neagă faptul că bosniacii, sârbii și croații au în comun diasistemul slav de centru-sud, dar sârbii îl numesc „limba sârbă”, iar croații „limba croată”, existând standarde aparte pentru acestea. De aceea, un alt argument al bosniacilor este că, nefiind nici sârbi, nici croați, și ei au dreptul să-și numească limba în felul lor, care ar fi bosanski jezik, înțelegând prin ea „limba bosniacilor și a tuturor celor care o simt a lor cu această denumire. Numărul vorbitorilor de bosniacă în lume este de 2.595.350.
Vama: Cetățenii români, posesori ai oricărui tip de pașaport emis de autoritățile române sau a unei cărți de identitate românești sunt exceptați de la necesitatea obținerii vizei pentru șederi de până la 90 de zile într-o perioadă de 180 de zile pe teritoriul acestui stat. Este necesar ca documentul de călătorie utilizat (carte de identitate sau pașaport) să aibă o valabilitate de 3 luni peste perioada declarată de ședere pe teritoriul acestui stat. Totodată, cetăţenii români care doresc să intre pe teritoriul statului Bosnia şi Herţegovina trebuie să facă dovada deţinerii sumei de 150 BAM (mărci convertibile) sau de 75 de Euro, pentru fiecare zi de şedere pe teritoriul acestei ţări. În conformitate cu Legea deplasării și șederii străinilor în Bosnia și Herțegovina, art. 74 și art. 75 și Regulamentul privind intrarea și șederea străinilor pe teritoriul acestui stat, art. 100 și art. 101, cetățenii străini care doresc să rămână mai mult de trei zile în Bosnia şi Herţegovina trebuie să se înregistreze la birourile teritoriale ale Serviciului pentru străini aparținând de Ministerul Securității.

Obligația înregistrării străinilor aflați în această situație revine unităților de cazare sau gazdei la care locuiește cetățenul străin. În acest ultim caz, găzduitorul este obligat ca, în termen de 48 de ore de la intrarea pe teritoriul BiH, să solicite înregistrarea oaspetelui, depunând la sediul biroului teritorial al Serviciului pentru Străini, următoarele documente: – copie după actul de identitate sau călătorie al străinului; – copie a propriului document de identitate; – acte doveditoare a dreptului de reședință/rezidență a gazdei; – dovada plății prin intermediul sistemului bancar a sumei de 10 BAM (marcă convertibilă), taxă de ședere; Odată cu depunerea documentelor menționate, la sediul biroului Serviciului pentru Străini se completează un formular tip. Procedura de înregistrare și taxa se aplică individual și trebuie reluată/plătită de fiecare dată când cetățeanul străin își schimbă gazda.
Fus orar: Ora este +2 după Greenwich și +1 după Europa centrală.
Prefix telefonic: 359
Domeniu internet: .ba
Numere de urgență: 112 Servicii de urgență, 166 Poliția, 160 Pompieri, 150 Salvarea.

Atenţie! Dacă sunaţi din greşeală la 112, nu închideţi! 
În caz contrar, vi se poate trimite o maşină în locul în care vă aflaţi, 
pentru a vedea dacă totul este în regulă!

Sărbători oficiale
1 ianuarie – Anul nou;
6 ianuarie – Boboteaza;
9 ianuarie – Ziua Republicii;
1 martie – Ziua de Independență;
21 aprilie – Paști; (diferă de la an la an)
22 aprilie – Lunea Luminată; (diferă de la an la an)
1 mai – Ziua muncii ;
9 mai – Ziua Victoriei;
1 septembrie – Anul Nou Islamic;
1 noiembrie – Ziua tuturor sfinților;
2 noiembrie – Ziua morților;
10 noiembrie – Mawlid (Nașterea Profetului);
21 noiembrie – Acordul de la Dayton;
25 decembrie – Crăciunul;
26 decembrie – Ziua Sfântului Ștefan

 

Cetățenii români, posesori ai oricărui tip de pașaport emis de autoritățile române sau a unei cărți de identitate românești sunt exceptați de la necesitatea obținerii vizei pentru șederi de până la 90 de zile într-o perioadă de 180 de zile pe teritoriul acestui stat. Este necesar ca documentul de călătorie utilizat (carte de identitate sau pașaport) să aibă o valabilitate de 3 luni peste perioada declarată de ședere pe teritoriul acestui stat. Totodată, cetăţenii români care doresc să intre pe teritoriul statului Bosnia şi Herţegovina trebuie să facă dovada deţinerii sumei de 150 BAM (mărci convertibile) sau de 75 de Euro, pentru fiecare zi de şedere pe teritoriul acestei ţări.

În conformitate cu Legea deplasării și șederii străinilor în Bosnia și Herțegovina, art. 74 și art. 75 și Regulamentul privind intrarea și șederea străinilor pe teritoriul acestui stat, art. 100 și art. 101, cetățenii străini care doresc să rămână mai mult de trei zile în Bosnia şi Herţegovina trebuie să se înregistreze la birourile teritoriale ale Serviciului pentru străini aparținând de Ministerul Securității. Obligația înregistrării străinilor aflați în această situație revine unităților de cazare sau gazdei la care locuiește cetățenul străin. În acest ultim caz, găzduitorul este obligat ca, în termen de 48 de ore de la intrarea pe teritoriul BiH, să solicite înregistrarea oaspetelui, depunând la sediul biroului teritorial al Serviciului pentru Străini, următoarele documente:
– copie după actul de identitate sau călătorie al străinului;
– copie a propriului document de identitate;
– acte doveditoare a dreptului de reședință/rezidență a gazdei;
– dovada plății prin intermediul sistemului bancar a sumei de 10 BAM (marcă convertibilă), taxă de ședere;

Odată cu depunerea documentelor menționate, la sediul biroului Serviciului pentru Străini se completează un formular tip. Procedura de înregistrare și taxa se aplică individual și trebuie reluată/plătită de fiecare dată când cetățeanul străin își schimbă gazda.

Pentru informații suplimentare recomandăm cetățenilor români consultarea, anterior deplasării în Bosnia şi Herţegovina, a paginii de internet a Ministerului Securității din BiH, secțiunea Informații pentru Străini (http://msb.gov.ba/inf_za_strance/default.aspx?id=14555&langTag=en-US) şi a paginii Serviciului pentru Străini bosniac (http://sps.gov.ba/?lang=en).

Pentru verificarea condiţiilor particulare de intrare prevăzute de legislaţia locală, este indicată consultarea periodică a informaţiilor oficiale furnizate de autorităţile bosniace.

  • Ministerul Afacerilor Externe al Bosniei şi Herţegovina (www.mvp.gov.ba)
  • Ambasada Bosniei şi Herţegovina la Bucureşti
  • Serviciului pentru Străini din cadrul Ministerului Securităţii (www.sps.gov.ba)

Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetăţenilor români care intenţionează să rămână pentru o perioadă îndelungată pe teritoriul acestui stat să se adreseze misiunii diplomatice a României şi să îşi anunţe prezenţa în regiune, comunicând coordonatele personale pentru a putea fi contactaţi în situaţii de urgenţă.

Ameninţări teroriste: terorismul este un fenomen global, nelocalizat, prin urmare nici Bosnia şi Herţegovina nu poate fi exclusă din faţa acestei ameninţări. În BiH în 2010 a avut loc un atac terorist asupra secţiei de politie din Bugojno. În Bosnia şi Herţegovina se menţin riscurile unor conflicte etnice locale. Cetăţenii români care călătoresc în Bosnia şi Herţegovina trebuie sa evite implicarea în dispute cu localnicii. Se recomandă tuturor cetăţenilor români care călătoresc în Bosnia şi Herţegovina să urmărească în permanenţă anunţurile şi recomandările făcute de autorităţile locale şi să acceseze periodic pagina web a Ministerului român al Afacerilor Externe (www.mae.ro).

Siguranţă şi criminalitate: cel mai important aspect privind siguranţa persoanelor care călătoresc în această ţară îl reprezintă existenţa zonelor minate rămase din timpul conflictului armat din prima jumătate a anilor 1990. Se recomandă cetăţenilor români care călătoresc în Bosnia şi Herţegovina să nu se abată de la drumurile principale. Bosnia şi Herţegovina este o ţară cu un nivel de criminalitate scăzut. Infracţiuni minore de tipul furtului din buzunare, înşelăciunilor sau furtului din maşini pot apărea în zone aglomerate (gări, staţii, parcări, centre comerciale, benzinării sau zone de servicii pe autostrăzi).

Recomandări:

  • Păstraţi documentele, valorile personale, biletele de călătorie, banii şi cărţile de credit în locuri sigure şi nu le expuneţi în mod vizibil;
  • În cazul în care călătoriţi cu maşina personală, nu ţineţi bunuri de valoare la vedere, în autoturism;
  • Asiguraţi maşina cu sistem de alarmă şi încuiaţi uşile atunci când părăsiţi autoturismul;
  • În cazul călătoriei cu autobuzul sau trenul, păstraţi permanent atenţia asupra bagajelor.

În cazul unor incidente care afectează siguranţa persoanei sau a bunurilor, se recomandă contactarea celui mai apropiat birou al poliţiei. În cazul pierderii paşaportului românesc, se recomandă sesizarea atât a biroului local de poliţie, cât şi a Ambasadei României din Sarajevo. În cazul unor incidente grave (accidente, tâlhării), care necesită intervenţia imediată a autorităţilor locale, trebuie apelate următoarele numere de urgenţă: Politia 122; Pompierii 123; Ambulanta 124. Se recomandă, de asemenea, sesizarea Ambasadei României, care poate acorda asistenţă consulară în condiţiile prevăzute de lege.

Sistemul medical: este necesară încheierea unei poliţe de asigurare medicală şi de călătorie, pentru întreaga durată a deplasării. Spitalele din reţeaua de stat sau privată acceptă, de regulă, poliţele de asigurare medicală. Practica locală este de a acorda primul ajutor în caz de accident sau îmbolnăvire. Pentru alte categorii de servicii medicale acoperite de asigurările de călătorie se solicită achitarea contravalorii acestora, beneficiarul poliţei urmând să recupereze sumele respective de la societatea de asigurare. Nu există recomandări speciale în ceea ce priveşte vaccinuri ce trebuie făcute înaintea călătoriei în Bosnia şi Herţegovina. Se recomandă tuturor cetăţenilor români să încheie poliţe de asigurare de călătorie care includ şi acoperirea costurilor medicale în caz de îmbolnăvire, accident sau deces. Se recomandă ca aceste poliţe de asigurare să acopere întreaga durată a călătoriei, din ziua plecării din România până în ziua întoarcerii.

Condiţii privind traficul auto: începând cu data de 15 februarie 2017, autorităţile locale au luat o serie de noi măsuri privind circulaţia rutieră, o dată cu intrarea în vigoare a modificărilor şi amendamentelor la Legea privind siguranța circulaţiei rutiere din BiH. Cele mai multe modificări se referă, în principal, la cuantumul amenzilor, astfel:

  • Utilizarea telefonului mobil sau a altor aparate audio și video, în timpul mersului: 100 până la 300 BAM (cca. 50-150 euro)
  • Utilizarea telefonului mobil folosind căști în ambele urechi: pentru biciclişti și șoferi de vehicule cu două roți (scutere, motociclete etc.): 40 BAM (20 euro); pietoni 40 BAM (20 euro)
  • Neutilizarea centurii de siguranță pentru șoferi și toți pasagerii – între 100-300 BAM (50-150 euro)
  • Transportul copiilor cu vârsta sub 12 ani pe scaunul din față – 400-1,000 BAM (între 200 şi 500 euro)
  • Depășirea limitei de viteză: peste 30km/h cu 400-1.000 BAM, între 20-30km/h cu 100-300 BAM, între 10-20km/h cu 50 BAM;
  • Conducerea sub influența alcoolului (procentul de alcoolemie):  mai mare de 1,5 g/kg: 400 până la 1.000 BAM (în plus, vor sta la o secție de poliție până când persoana este trează, respectiv până la 12 ore); mai mare de 0,8 – 1,5 g/kg: 100 până la 300 BAM; mai mult de 0,3 – 0,8 g/kg: 50-250 BAM; de până la 0,3 g/kg: 50,00 BAM
  • Refuzul testării cu alcoolmetrul sau refuzul testării privind consumul de droguri  400-1.000 BAM (cca. 200-500 euro)
  • Conducerea fără permis auto: 400 până la 1.000 BAM
  • Conducerea mașinii neînregistrate: 400 până la 1.000 BAM
  • Realizarea de manevre bruşte/zgomotoase, drifturi etc.: 50-250 BAM

Cetățenii români, afectaţi de situaţia din atenţionare, pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la SARAJEVO: +38733207447, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență. De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefonul de urgență al oficiului consular al României la SARAJEVO: +38761428354.

Folosirea fazei scurte este obligatorie şi pe timp de zi. Poliţia locală nu agreează utilizarea nejustificată a farurilor de ceaţă. Gradul de alcoolemie admis la volan este de 0,3 g/l. Este obligatorie dotarea autoturismelor cu triunghiuri reflectorizante, truse de prim ajutor becuri de rezervă, roată de rezervă, vestă reflectorizantă şi frânghie pentru remorcat.

Conducătorii auto pot beneficia de asistenţă tehnică şi informaţii, prin apelarea numărului de telefon 1282. Cetăţenii români care doresc să tranziteze teritoriul Bosniei şi Herţegovinei, sunt sfătuiţi să deţină asigurarea autoturismului (Cartea Verde).

Starea drumurilor: este în general bună. Limitele de viteză sunt: 50 km/h în localitate; 100 km/h în afara localităţii; 130 km/h pe autostrăzi. Este obligatorie dotarea autovehiculelor cu cauciucuri de iarnă în perioada 15 noiembrie – 15 aprilie.

Centura de siguranță: este obligatorie atât pentru șofer cât și pentru toți pasagerii.

Permisul de conducere: este recunoscut permisul de conducere internaţional eliberat de autorităţile române pe perioada de valabilitate a acestuia. Este interzisă folosirea telefonului mobil în timpul conducerii autovehiculului.

Informaţii pentru cazurile de accident de circulaţie: în caz de accident de circulaţie, indiferent de gravitatea acestuia, trebuie aşteptată sosirea autorităţilor de poliţie pentru întocmirea actelor de constatare. Autoturismele trebuie să rămână în poziţia din momentul producerii coliziunii, până la sosirea agentului de circulaţie. În cazul unui accident uşor de circulaţie aveţi în vedere şi următoarele recomandări:

  • notaţi elementele de identificare ale celuilalt autovehicul implicat în accident şi ale societăţii de asigurare a acestuia (înscrise, de regulă, pe rama tăbliţei cu numărul de înmatriculare)
  • dacă în urma accidentului sunt răniţi, acordaţi primul ajutor, anunţaţi şi aşteptaţi sosirea poliţiei
  • apelaţi numărul de telefon înscris pe poliţa de asigurare Carte verde şi urmaţi instrucţiunile ce vă sunt adresate. Solicitaţi şi păstraţi până la întoarcerea în ţară o copie a raportului întocmit de poliţie şi toate documentele de plată aferente accidentului pentru a fi prezentate societăţii de asigurare

În cazul unui accident soldat cu decesul unui cetăţean român, evenimentul se declară la sediul secţiei consulare a Ambasadei României din Sarajevo şi la autoritatea administraţiei publice locale în a cărei rază administrativ-teritorială s-a produs decesul.

Utilizarea cărţilor de credit: sunt disponibile bancomate în băncile internaţionale din Sarajevo şi din alte mari oraşe, dar numărul lor este limitat. În general, cărţile de credit sunt acceptate în puţine locuri, modalitatea de plată cea mai uzitată fiind banii în numerar.

Reglementări vamale: în Bosnia Herţegovina pot fi introduse, de către persoane fizice fără plata taxelor vamale, următoarele cantităţi de produse: 400 ţigarete, 2 l băuturi alcoolice, 100 gr. parfumuri.

Regimul animalelor de companie: acestea pot fi introduse în Bosnia şi Herţegovina în baza îndeplinirii următoarelor condiţii cumulative: identificare (tatuaj sau microcip implantat sub piele), carnet de sănătate veterinar, vaccinul antirabic în curs de valabilitate și tritajul seric de anticorpi antirabici (examen de laborator efectuat pe o mostră de sânge care permite să se testeze eficacitatea vaccinului antirabic). Este recomandabilă consultarea unui medic veterinar înainte de a efectua o deplasare în străinătate cu animalele de companie.

 

Călătoriile noastre

Septembrie – Octombrie 2018

Durata: 1,5 zile (venind prin Serbia către Dubrovnik, Croația)
Ruta: Am urmat un traseu sinuos venind din Timișoara – Belgrad – Cacak – Uzice – Visegrad – Foca – Trebinje – Dubrovnik și aceeași rută la întoarcere.
Kilometri conduși: circa 230 la dus și 230 la întoarcere
Media cheltuielilor zilnice: 46,07 €
Media cheltuielilor de cazare: 15 € (1 noapte în Autocampdrina, cu taxe de turist de 0,75 €/persoană ar fi fost 17,5 € cazarea, am plătit mai puțin datorită cardului Camping Card ACSI )

Index prețuri – septembrie – octombrie 2018

Am calculat în socotelile făcute 1 BAM = 0,51 euro, atât am găsit pe net rata de conversie pentru moneda bosniacă.

Diesel
Prețul este în jurul a 2,2 BAM pentru 1 litru (1,122 €) cu mici variații de la o stație la alta.

GPL
Prețul este în jurul a 1,1 BAM pentru 1 litru (0,561 €) cu mici variații de la o stație la alta.

Mâncare restaurant / fast-food
Din păcate nu am apucat să ieșim la vreun restaurant. Am băut doar câte o bere la Autocampdrina.

Mâncare magazin / piață

Nu am făcut cumpărături.

În călătorie

Combustibil
Prețurile la motorină și benzină pot varia de la o stație la alta. GPL nu se găsește în toate benzinăriile. Cel mai bine este să faci plata cu cardul deși nu toate stațiile acceptă acest lucru. Oricum dacă plătești în euro, și în multe locuri se acceptă acest lucru, cursul de schimb pe care îl practică cei la benzinărie nu este deosebit de favorabil.

Taxa de drum / Vignieta
Nu am plătit astfel de taxe.

Regulile de circulație – sunt cele uzuale
Este bine să respecți viteza și celelalte reguli de circulație întrucât uneori există filtre de poliție care verifică aceste lucruri. Iarna este nevoie de cauciucuri de iarnă. La vamă se cere cartea verde pentru mașină.

Starea drumurilor
Drumurile principale în general sunt bune, cu toate acestea sunt numeroase pasaje de drum îngust, cu denivelări și gropi.

Apa
Calitatea apei este considerată moderată în Bosnia, se recomandă folosirea apei îmbuteliate.

Curentul electric
Tensiunea electrică a rețelei este 220 V iar frecvența – 50 Hz.

 

Cazare

Off camping
Nu am stat.

Camperstop
Nu am folosit dar nici nu am găsit sau văzut ceva de genul camperstop/aire/stellplatz foarte comune în vestul Europei.

Camping
În excursia din septembrie – octombrie 2018 am dormit 1 noapte în Bosnia la Autocampdrina.

  •  
  •  
  •